Securitate IT

Până acum România era oarecum în afara furtunilor electronice care agită lumea occidentală, iar acest lucru se întâmpla din două motive principale: slaba conectare la Internet şi dezinteresul autorilor de atacuri electronice pentru piaţa românească. Chiar şi hackerii români se orientau spre „export”, atacând site-uri şi companii străine de la care puteau obţine mai multe avantaje. Această situaţie nu va mai dura multă vreme. Piaţa românească devine din ce în ce mai interesantă pentru atacatori din simplul motiv că tot mai multă lume accesează Internetul în scop de afaceri. Tendinţa mondială a atacurilor pentru bani începe deci să se resimtă şi în România.

Conform unor studii GECAD NET, 36,9% dintre utilizatorii români primesc între unul şi cinci mesaje virusate în fiecare zi, costurile anuale legate de infectarea cu viruşi şi spam depăşind 210 milioane euro. Din fericire, majoritatea companiilor 60% din companii au o formă de protecţie antispyware şi marile corporaţii prezente în România acordă o atenţie deosebită asigurării protecţiei sistemelor lor informatice. În acelaşi timp însă, 64,6% din companii cheltuiesc sub 1000$ anual pentru soluţii de securitate IT şi piaţa este orientată în continuare spre produse, nu spre soluţii dedicate.

În afara presiunii exercitate de viruşii primiţi de pe Internet, utilizatorii români au trebuit să facă faţă şi primelor atacuri neconvenţionale, precum viruşi concepuţi strict pentru piaţa românească (virusul antimanele) şi primele tentative de phishing („campania socială BNR”). Aceste atacuri au avut mari şanse de succes datorită faptului că erau primele orientate strict spre publicul român, care de obicei nu răspunde la spam-urile şi tentativele de phishing străine pentru că nu îl privesc. A fost însă de ajuns să se utilizeze inginerii sociale simple, precum recurgerea la antipatia generală faţă de manele şi la emoţia cauzată de inundaţiile din vară pentru a se genera un flux impresionant de mesaje virusate şi pentru ca destui români să îşi ofere de bunăvoie datele de pe cardurile lor, cu pagube încă greu de calculat.

Virusul Antimanele (worm_antiman) are şanse să rămână în istoria IT ca primul virus dat mai departe de bunăvoie în afara laboratoarelor. Virusul ştergea de pe computerul infectat toate fişierele care conţineau manele, iar reacţia publicului la acest virus a fost complet atipică, foarte multe persoane trimiţând virusul la prieteni de bunăvoie, pentru a le face „surpriza” de a-i lăsa fără manelele de pe computer. Deşi antipatia faţă de manele putea justifica această reacţie în masă, virusul în sine avea un potenţial periculos mult mai mare decât îşi dădeau seama cei ce l-au trimis voluntar mai departe. Virusul putea fi uşor modificat pentru a şterge orice tip de fişier, inclusiv documente importante. Mai mult, reacţia marilor producători de antivirus a fost un pic întârziată tocmai din cauza limitării acestui virus la zona României.

Phishing-ul „BNR” – un mail care pretindea a fi din partea BNR şi care, profitând de pe urma inundaţiilor şi a campaniilor sociale iniţiate cu această ocazie, cerea utilizatorului să doneze online o sumă de bani. Odată ajuns pe site-ul care imita site-ul BNR, victima era îndrumată să introducă datele cardului său, inclusiv PIN-ul acestuia. În mod evident, nici o bancă nu va cere vreodată, în nici un fel, PIN-ul utilizatorilor. Până la blocarea serverului care adăpostea site-ul fals, destui utilizatori furnizaseră deja datele de pe cardurile lor, riscând astfel ca întreaga sumă de pe aceste carduri să fie compromisă.

2006 poate fi numit „anul vulnerabilităţilor IT”, şi aceasta din mai multe motive. În primul rând, ritmul descoperirii de vulnerabilităţi în principalele aplicaţii şi sisteme de operare este foarte mare. În acest aspect diferenţele cantitative între diferitele sisteme de operare sunt neglijabile, ceea ce arată că cel mai important pentru securitatea IT este comportamentul utilizatorului, nu doar mediul electronic folosit.

În al doilea rând este foarte greu ca toate patch-urile de securitate pentru fiecare aplicaţie în parte să fie instalate la timp, din cauza transformării reţelelor obişnuite (staţii de lucru şi servere închise într-un spaţiu anume şi conectate între ele şi la Internet) în reţele complexe şi dispersate (la reţeaua obişnuită se adaugă laptop-urile conectate de la distanţă precum şi alte dispozitive mobile care deja interacţionează cu reţeaua), precum şi a numărului mare de aplicaţii utilizate în companii. În al treilea rând, timpul de reacţie al atacatorilor este din ce în ce mai mic, de la publicarea unei vulnerabilităţi până la apariţia atacului care o exploatează trecând doar câteva zile. Dacă în această perioadă de timp aplicaţiile cu probleme nu sunt actualizate, organizaţia respectivă este într-un mare risc.

Pe de altă parte, vectorii de atac vor fi orientaţi tot mai mult pe obţinerea de profit, atacurile spyware şi phishing devenind cele mai periculoase tipuri de atacuri distribuite. Aceasta ridică gradul lor de periculozitate, pentru că una este să pierzi anumite sume de bani ca urmare a unui atac DoS sau a unei infectări cu un virus, şi cu totul alta este să pierzi datele confidenţiale ale clienţilor şi partenerilor precum şi informaţiile financiare referitoare la aceştia. Utilizatorii casnici care utilizează computerul pentru a cumpăra de pe Internet sunt şi ei sfătuiţi să acorde atenţie sporită site-urilor de pe care cumpără şi modului în care utilizează informaţiile financiare personale. Nu în ultimul rând, atacurile de tip spyware şi phishing vor fi orientate tot mai mult şi spre piaţa românească.

Iată de ce GECAD NET consideră că este cazul să avertizeze într-un mod serios asupra necesităţii schimbării de optică în cadrul marilor organizaţii. Instalarea unui antivirus şi a unui firewall nu mai sunt măsuri suficiente pentru asigurarea securităţii unei organizaţii. Companiile care nu au o politică de securitate clară vor fi cele mai afectate, unele dintre ele putând suferi pierderi de business importante. Este de asemenea necesară o educare a angajaţilor pentru a avea un comportament corect atunci când utilizează mailul sau Internetul. Viruşii şi mesajele dubioase nu trebuie să fie trimise mai departe sub nici o formă. În plus, datele personale trebuie folosite pe Internet cu mare grijă, de preferabil doar pe site-uri securizate.

Cuvintele de ordine pentru departamentele de securitate IT în 2006 ar trebui să fie: soluţii dedicate, soluţii multinivel şi soluţii de gestiune a securităţii. Aceasta ar racorda organizaţiile româneşti la tendinţele mondiale, în care organizaţiile trec de la politicile de securitate orientate spre produse, la politicile de securitate bazate pe soluţii specifice necesităţilor acelor organizaţii.

Utilizatorii casnici vor trebui să renunţe la utilizarea de soft piratat. De exemplu, sistemele de operare Windows nu mai pot fi actualizate – inclusiv cu patch-uri de securitate – dacă nu au o licenţă valabilă. Acest lucru va face ca acei utilizatori care utilizează versiuni piratate de Windows să devină din ce în ce mai vulnerabili odată cu trecerea timpului. Aceeaşi tendinţă se observă şi la alţi producători de aplicaţii software. Dacă până acum utilizarea conexiunilor dial-up făcea puţin probabilă infectarea cu viermi de internet, conexiunile rapide actuale duc la infectarea unui computer neprotejat în mai puţin de 20 de minute. De acest lucru ar trebui să se ţină cont în primul rând la cumpărarea unui computer nou. Inexistenţa unui sistem de operare şi a unor aplicaţii de securitate cumpărate în mod legal pe acel computer nou poate duce la ratarea întregii investiţii.

„Având în vedere şi timpul scurt rămas până la integrarea în Uniunea Europeană, GECAD NET sfătuieşte organizaţiile româneşti să privească securitatea IT ca pe un element critic de business, şi nu ca pe o problemă de natură tehnică”, spune Mihai Duţescu. „Companiile occidentale de succes utilizează investiţiile în securitatea IT pentru a-şi asigura o dezvoltare puternică. Companiile româneşti nu mai pot utiliza mult timp investiţiile costisitoare în IT doar pentru prelucrarea de documente într-un mediu slab protejat. Fără o atenţie egală acordată modului în care se utilizează resursele IT, investiţiile în acest domeniu se pot dovedi nerentabile. 2006 va fi un an critic în recuperarea distanţei care desparte încă organizaţiile româneşti de standardele europene.”